Despre toleranta si alte balarii sexuale


Publicat de:     in data de:  30 May 2014  |  Niciun comentariu

Ce-mi mai place toleranta poporului roman. Suntem cea mai toleranta natiune. Si sa nu-mi spuneti ca nu am dreptate, pentru ca noi i-am primit pe toti cu bratele deschise si i-am lasat sa ia tot. Doar ne-am mai strans pe la colturi, din cand in cand, pentru cate o barfa mica si apoi am uitat si ne-am comportat mereu ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Despre ce vorbesc? Pai citeam un articol dedicat Eurovisionului, acest concurs non-subiect ajuns la a catraliarda editie si mi-am delectat privirile si cu cateva comentarii spumoase tastate cu naduf din comfortul unui scaun de birou sau de pe o canapea. O doamna spunea ca noi toti (ma includ si pe mine si pe cei cativa apropiati la fel de necunoscatori ca si mine) cei care nu stim diferenta dintre un transsexual, un transgender, un drag queen, un gay, o lesbi, un/o neutru(a) suntem niste ignoranti si niste cretini. Poftim? Problemele acestea de natura sexuala si sufleteasca sunt de cand exista lumea si pamantul, nu le-am inventat noi acum, doar le-am transformat in ceva senzational pentru a adanci si mai tare ideea de discriminare. Si problemele acestea, de vreme ce eu sunt hetero, nu m-au preocupat pentru ca nu ma intereseaza absolut deloc orientarea altor conationali sau staini din “stainezia”. Si cel mai important, nu-mi indes orientarea in fata nimanui. Ce, grecii si romanii erau pudici in tinerete cand mergeau la un maestru pentru “initiere”? Nu prea cred! Oricum, trebuie sa mentionez ca am aprofundat subiectul de mai sus si am aflat mai multe si despre terminologie si totusi nu ma consider mai desteapta acum ca stiu. Problema mea este cand diverse doamne dragute, mame de baieti si fete, spun ca iubesc homosexualii, ii adora, ii sustin, dar ca spera ca baiatul sau fata de acasa sa nu fie la fel. Pai asta e toleranta? Si daca este la fel? Nu stiati ca viata este o loterie? Poate superbul tau baiat Dragos o sa-l aduca acasa pe Vasile, intr-o zi si o sa spuna ca vrea sa se casatoreasca. Unde este problema? Ori toleram ori desmostenim? Eu cred ca cea mai importanta tema pentru parinti este sa le defineasca mostenitorilor ce inseamna “normalitatea”. Va rog sa reflectati pe aceasta tema si sa aruncati falsa toleranta la gunoi, pentru ca nu are nimeni nevoie de ea. Din momentul acesta, dragilor, va puteti numara secundele pana la marea “revelatie” care va avea loc imediat dupa pubertate. Si mai vorbim apoi despre toleranta, da?

PS: Haideti sa nu mai definim fiecare orientare, fiecare placere, fiecare chestie pentru ca devine o activitate obositoare. In privinta sexualitatii s-au depasit atatea limite incat mi se pare o sarcina imposibila sa definesti intreaga psihopatologie umana. Nu suntem normali. Nimeni nu este normal. De fapt, cine a definit si normalitatea? Sa-i trimit un gainat de porumbel in dar, pentru ca ideea aceasta de normalitate mi-a mancat ficatul. Mai bine ganditi-va ce oameni trec pe strada pe langa voi si cam ce orientare au. Pentru ca cea hetero sau gay sunt de domeniul trecutului. Nu e mai interesant? Poate lui Gigel ii place de o sticla din plastic. Iar Norica e indragostita de canarul ei, Costica. La asta v-ati gandit?

1,349 total views, 1 views today

ai ceva de spus? Comenteaza aici!